Stadiul Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice

0
Like
Like Love Haha Wow Sad Angry
  • Pachetul legislativ prin care se urmărește întărirea autorității polițistului reprezintă răspunsul instituțional la creșterea alarmantă a numărului de agresiuni îndreptate împotriva personalului MAI.

 

  • În primele zece luni ale acestui an au fost comise peste 230 de fapte de ultraj împotriva polițiștilor, iar 30 împotriva altor categorii de personal MAI, inclusiv pompieri.

 

  • Pe 2 august a.c., MAI a trimis către Ministerul Justiției o serie de propuneri  de modificare a Codului Penal pentru a asigura protecția eficientă a vieții și integrității personalului MAI care desfășoară activități în spațiul public. Astfel, s-a propus pedeapsa detențiunii pe viață pentru uciderea unui polițist sau jandarm și înăsprirea pedepselor pentru ultraj și ultraj judiciar.

Prin răspunsul primit în data de 13 septembrie a.c., Ministerul Justiției a precizat că problematica ridicată va fi avută în vedere și cu ocazia procesului de evaluare a aplicării Codurilor penale.

 

  • În urma consultării personalului MAI, precum și după analizarea legislației din peste 20 de țări, a fost elaborat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranței publice. Proiectul a fost ulterior discutat în cadrul unui grup de lucru comun format din reprezentanții organizațiilor sindicale și specialiști ai MAI. Forma inițială a proiectului a fost pusă în dezbatere publică la începutul lunii noiembrie 2017, pentru o perioadă de 20 de zile, prelungită ulterior cu încă 20 de zile.

 

  • În procesul de consultare, au fost contactate mai multe organizații neguvernamentale: APADOR-CH, Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului (GRADO), ActiveWatch, Centrul de Resurse Juridice (CJR), Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii (Romani CRISS).

 

  • Reprezentanții MAI au avut o întâlnire de lucru cu membri ai organizației APADOR-CH, majoritatea propunerilor și observațiilor discutate cu aceștia fiind introduse în proiectul de lege. De asemenea, au fost preluate o parte din observațiile trimise de GRADO.

 

  • După consultarea acestor organizații, au fost eliminate orice posibile suspiciuni sau interpretări că prevederile propuse de MAI ar îngrădi în vreun fel libertatea de exprimare.

 

  • Totodată, proiectul a fost trimis spre consultare către Ministerul Justiției, Avocatul Poporului, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Serviciul Român de Informații și Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

 

  • MAI își exprimă disponibilitatea de a continua discuțiile cu toate instituțiile, organizațiile și asociațiile interesate, urmând să fie organizată săptămâna viitoare o ședință de dezbatere publică.

 

  • În paralel, MAI are în lucru un proiect de modificare a Legii nr. 360/2002 privind statutul polițistului.  Una dintre intervențiile propuse prin acest proiect se referă la îmbunătățirea prevederilor referitoare la plata cheltuielilor de asistență juridică a polițistului. Sunt vizate acele cheltuieli ocazionate de procedurile judiciare, penale și/sau civile inițiate împotriva polițistului, pentru fapte săvârșite în exercitarea, în condițiile legii, a atribuțiilor de serviciu, precum şi în situația în care este victimă a unor fapte de ultraj.

 

ANEXĂ–REZUMAT propuneri din proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice

PROPUNEM protejarea polițiștilor împotriva acțiunilor violente

Polițistul are dreptul să solicite oricărei persoane care face obiectul unor măsuri polițienești, să renunțe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat sau să adopte o poziție inofensivă care să excludă posibilitatea săvârșirii unei acțiuni violente îndreptate împotriva acestuia. Solicitarea de a adopta o poziție inofensivă (ținerea mâinilor la vedere, deasupra capului sau paralel cu solul, depărtarea picioarelor, adoptarea poziției șezut sau culcat) trebuie să fie adecvată pericolului pe care-l poate reprezenta persoana.

Dacă persoana nu se supune solicitărilor polițistului sau se apropie de polițist după ce, în prealabil, a fost avertizată verbal prin cuvintele „Stai, poliția! – Nu te apropia!”, se prezumă intenția unei acțiuni violente împotriva polițistului.

Practica din alte state ne arată că polițistul are dreptul să îi solicite cetățeanului cu care interacționează:

  • să țină mâinile pe volan
  • să țină mâinile la vedere
  • să nu facă mișcări bruște
  • să respecte indicațiile polițistului, inclusiv cu privire la poziția pe care să o adopte în timpul legitimării sau a verificărilor (ex. sprijinit de mașină cu picioarele depărtate)

PROPUNEM stabilirea clară, la nivel de lege, a procedurilor de intervenție ale polițistului

LEGITIMAREA

  • Legea 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliției Române, în forma aflată în vigoare, stabilește dreptul polițistului de a legitima și de a stabili identitatea persoanelor.
  • Mulți cetățeni consideră, în mod eronat, că în momentul legitimării polițistul comite un abuz, iar situația degenerează ajungându-se inclusiv la violențe.

 

Introducem în lege situațiile concrete în care o persoană poate fi legitimată, astfel:

  • aceasta încalcă dispozițiile legale, ori există suspiciunea rezonabilă că pregătește sau a comis o faptă ilegală;
  • există suspiciunea rezonabilă că aceasta a fost prezentă la locul săvârșirii unei fapte ilegale ori are cunoștință despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta;
  • aceasta solicită sprijinul sau intervenția organelor de poliție, ori când din cauza vârstei, stării de sănătate, dizabilități, consumului de alcool sau altor substanțe psihoactive, ori a altor asemenea circumstanțe, necesită sprijinul organelor abilitate;
  • descrierea acesteia corespunde unei persoane căutate potrivit legii, deține asupra sa bunuri sau se deplasează cu un vehicul, ambarcațiune ori aeronavă care corespunde descrierii unor bunuri sau mijloace de transport căutate potrivit legii;
  • aceasta desfășoară o activitate supusă, potrivit legii, unor autorizări, avize sau înregistrări ori este implicată într-o procedură legală în fața unei autorități sau instituții publice;
  • aceasta încearcă să pătrundă sau se află într-un spațiu în care accesul este controlat;
  • cu ocazia unor controale sau razii;
  • când există obligația legală de a se stabili identitatea acesteia.

Persoana legitimată are dreptul de a fi informată verbal, de către polițist, cu privire la motivul legitimării.

CONDUCEREA LA SEDIUL POLIȚIEI

  • Legislația actuală prevede că o persoană poate fi condusă la sediul Poliției în vederea identificării şi luării măsurilor legale pentru cel mult 24 de ore, în conformitate cu art. 31, alin.1, lit. b, din Legea 218/2002.

 

În proiect propunem ca verificarea situației de fapt și, după caz, luarea măsurilor legale față de persoana condusă la sediul poliției se realizează, cu celeritate, fără a se depăși 12 de ore de la momentul inițierii deplasării. La expirarea acestui termen, persoana are dreptul de a părăsi sediul poliției.

În situația în care identitatea persoanei nu a putut fi stabilită în termenul de 12 ore, acest termen se prelungește cu perioada necesară stabilirii identității, verificării situației de fapt și, după caz, luării măsurilor legale, fără a se depăși 24 de ore de la momentul inițierii deplasării.

 

  • Conducerea la sediul Poliției se va realiza NUMAI ÎN ANUMITE SITUAȚII:
  • nu s-a putut stabili identitatea persoanei, ori există suspiciuni rezonabile cu privire la identitatea declarată sau veridicitatea documentelor prezentate;
  • datorită comportamentului, locului, momentului, circumstanțelor, ori bunurilor aflate asupra sa, creează suspiciunea rezonabilă că pregătește sau a comis o faptă ilegală;
  • prin acțiunile sale periclitează viața, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică;
  • luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru persoană sau pentru ordinea publică.

 

  • Introducem GARANȚII pentru persoana condusă la secție

Pe teren:

  • va fi informată cu privire la motivele conducerii la sediul poliției
  • dacă necesită asistență medicală de urgență, în cel mai scurt timp, polițistul va solicita serviciilor specializate acordarea acestei asistențe

La sediul poliției:

  • va fi informată cu privire la drepturile ce îi revin
  • va avea dreptul de a contesta măsura conducerii la secție luată de polițist, înainte de încetarea acesteia, la șeful ierarhic al polițistului.
  • va avea dreptul de a fi asistată de un avocat, de a comunica direct cu acesta, în condiții care să asigure confidențialitatea,  și de a nu da nici o declarație fără prezența acestuia
  • va avea dreptul de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane
  • va avea dreptul de a fi consultată de un medic sau, pe propria cheltuială, de medicul indicat de aceasta;

PROPUNEM o sancțiune mai mare pentru refuzul de legitimare

  • De la amendă cuprinsă între 100 și 500 de lei, la amendă cuprinsă între 500 și 1.500 de lei.
  • Refuzul de legitimare stă la baza escaladării unor situații violente.
  • Identificarea la sediul poliţiei implică activităţi suplimentare, timp în care poliţistul nu poate interveni la alte cazuri ce reclamă prezența sa în teren.

PROPUNEM limitarea și detalierea situațiilor când este posibilă pătrunderea într-un spațiu privat, fără mandat sau acordul proprietarului

Legea prevede obligația polițistului de a lua măsurile necesare pentru înlăturarea pericolelor care amenință ordinea publică sau siguranță persoanelor, dar nu stabilește și modalitățile prin care se exercită această obligație. În proiect se prevăd limitativ condițiile în care se poate realiza intervenția într-un spațiu privat.

  • Pentru a salva viața sau integritatea corporală a unei persoane, dacă există indicii că în acel spațiu este o persoană aflată în pericol;
  • Pentru a preveni răspândirea unei epidemii, dacă există indicii că în acel spațiu este o persoană decedată;
  • Pentru a prinde autorul unei infracțiuni flagrante, comisă prin folosirea unei arme ori substanțe explozive, narcotice sau paralizante, prin violență, ori de către o persoană mascată, deghizată sau travestită, dacă există indicii că acesta se află în acel spațiu;
  • Pentru a prinde autorul unui act terorist, dacă există indicii că acesta se află în acel spațiu.

După înlăturarea pericolului ori prinderea autorului infracțiunii/ actului terorist, polițistul are obligația de a părăsi spațiul respectiv.

Nu se efectuează acte specifice percheziției domiciliare.

Reglementarea propusă respectă Constituția României care prevede că se poate deroga de la principiul inviolabilității domiciliului pentru:

  • înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;
  • apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice;

PROPUNEM ca infracțiune

  • Împiedicarea polițistului să deruleze o anumită intervenție în stradă
  • Fapta sancționează persoanele care intervin și împiedică polițistul să desfășoare o anumită procedură.
  • Fapta devine infracțiune numai dacă persoana continuă această acțiune după ce a fost avertizată de polițist. Avertizarea constă în faptul că polițistul îi pune în vedere că acțiunea este ilegală și continuarea ei atrage răspunderea penală.
  • Nu-i vizează pe cei care comentează de pe margine.
  • Pedeapsa propusă este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
  • Întrebuințarea în public de cuvinte, expresii ori gesturi jignitoare sau obscene la adresa polițistului, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu
  • Tolerarea unui astfel de comportament poate constitui un factor de încurajare a anumitor cetățeni care, de la jigniri, pot trece cu ușurință la violențe împotriva polițistului.
  • Fapta devine infracțiune numai dacă persoana continuă aceste injurii după ce a fost avertizată de polițist. Avertizarea constă în faptul că polițistul îi pune în vedere că acțiunea este ilegală și continuarea ei atrage răspunderea penală.
  • Pedeapsa propusă este închisoare de la 1 la 3 luni sau amendă.
  • Dispozițiile incriminatorii nu se aplică faptelor săvârșite de persoane care participă la adunări publice.
  • Dacă după ce a fost avertizată să înceteze, persoana continuă încălcarea legii şi prin aceasta este tulburată folosinţa locuinţei locatarilor dintr-un imobil, fapta va fi considerată infracţiune şi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani. Sunt vizate :

 

  • redarea muzicii, la intensitate mare, în imobile cu destinația de locuințe;
  • organizarea de petreceri cu caracter privat în spațiul public, în proximitatea imobilelor cu destinația de locuințe.
  • În prezent, în cazul unor petreceri care tulbură liniștea locatarilor, singura sancțiune pe care o pot aplica polițiștii solicitați de cetățenii deranjați este o amendă contravențională, iar acest lucru, de cele mai multe ori, nu oferă garanția încetării acțiunii reclamate de cetățeni.
  • Dacă, după aplicarea sancțiunii contravenționale, persoanele continuă să deranjeze locatarii imobilului, iar polițiștii sunt solicitați pentru o nouă intervenţie, propunem introducerea unor măsuri din sfera răspunderii penale.
  • Dispozițiile incriminatorii nu se aplică faptelor săvârșite de persoane care participă la adunări publice.
Like
Like Love Haha Wow Sad Angry

Leave A Reply

Your email address will not be published.